Delegație a etnicilor români din Ucraina în vizită la MRP | | MINISTERUL PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

Delegație a etnicilor români din Ucraina în vizită la MRP

Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a avut la data de 20 decembrie 2017, o întrevedere de lucru cu o delegație a etnicilor români din Ucraina formată din reprezentanți ai mediului asociativ, ai presei scrise de limba română din Ucraina și ai altor instituții culturale și de învățământ.

Agenda de discuții a cuprins analiza efectelor noii legi a învățământului din Ucraina, proiectele aflate în desfășurare care beneficiază de sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), precum și inițiativele derulate de Guvernul României pentru a sprijini predarea în limba română în școlile românești din afara granițelor.

Cu acest prilej, ministrul a prezentat pe larg măsurile deja întreprinse de MRP în beneficiul etnicilor români înscriși în sistemul de învățământ ucrainean cu predare în limba română, care acționează pe două dimensiuni: sprijinirea elevilor care învață în limba română în Ucraina și susținerea profesorilor care predau discipline de studiu în limba română. Totodată, ministrul a pus în discuție posibilitatea de a extinde proiectul propriu al MRP „Descoperă și Cunoaște România” pentru tinerii etnici români din Ucraina.

Delegația prezentă la sediul MRP a fost formată din: Ștefan Hostiuc, directorul revistei „Mesager Bucovinean” din Cernăuți, Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, Elizaveta Penteleiciuc, președinte al Uniunii Societăților Românești pentru Integrare Europeană din Cernăuți, Ion Popescu, președintele Uniunii Interregionale Comunitatea Românilor din Ucraina, Aurica Bojescu, secretar al Uniunii Interregionale Comunitatea Românilor din Ucraina, Vasile Tărâțeanu, membru de onoare al Academiei Române, președintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți și președinte al Fundației Culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuți, Eugen Pătraș, vice-președintele Centrului Cultural „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Vasile Bâcu, președintele Societății Culturale „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, Iurie Levcic, directorul Școlii Populare de Artă din Cernăuți și președinte al Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești din Cernăuți și Nicolae Toma, redactor șef al publicației de limba română „Zorile Bucovinei”din Cernăuți și președinte al Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți.

„Noi vrem congres!” – Scrisoare deschisă a Consiliului Românilor de Pretutindeni

13 decembrie 2017

Noi vrem Congres!

În urmă cu 10 ani, în 2007, Parlamentul României adopta Legea 299 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Conform articolului 8 din această LEGE, în vigoare, Parlamentul României are OBLIGAȚIA să organizeze, anual, Congresul Românilor de Pretutindeni.

Deși ne aflăm la mijlocul lunii decembrie a anului 2017 Parlamentul României nu și-a îndeplinit această OBLIGAȚIE legală în anul 2017 exact așa cum a facut și din anul 2007 și până în anul 2016.

La un moment dat în anul 2015 a existat o dezbatere publică cu privire la metodologia de organizare a acestui congres și după multe tergiversări a fost adoptată o metodologie cu părți bune sau mai puțin bune, o metodologie ce a fost un prim pas, după 9 ani de tăcere profundă. A fost nevoie să mai treacă luni bune până când această metodologie a fost făcută publică începând târziu procesul de înscriere a delegaților din diaspora pentru congres. Aceștia au avut un timp extrem de scurt la dispoziție pentru a strânge conform metodologiei, minim 250 semnături (inițial se cereau 500, numărul fiind modificat în timpul procesului de înscriere) pentru a-și dovedi reprezentativitatea în cadrul comunității. Cei care au strâns aceste semnături s-a considerat că pot să reprezinte la congres comunitatea din care fac parte.

Conform metodologiei fiecare dintre delegații la congres a declarat pe proprie răspundere că nu face parte din niciun partid politic din România.

În ziua congresului mult așteptat, în iunie 2016, s-au prezentat la București 49 de delegați, delegați ce în prima zi au avut ocazia să își prezinte activitatea în cadrul comunităților din care proveneau și intențiile de viitor în slujba diasporei românești. După aceste prezentări, tot conform Legii 299/2007, articolul 9, s-a trecut la dezbateri privind structura și alegerea Consiliului Românilor de Pretutindeni iar ulterior la discuții cu privire la Statutul și Regulamentul de funcționare ale acestui Consiliu. Întrucât timpul alocat Congresului se încheiase pe durata acestor discuții s-a agreat,de către cei care au rezistat până la sfârșit, ca definitivarea acestor două documente să se facă online și ulterior să fie depuse spre validare Birourilor Reunite ale celor două Camere ale Parlamentului României.

După Congresul Românilor de Pretutindeni au început presiuni din exterior (cei care nu au fost aleși în Consiliu) dar și din interior (unii ce nu au obținut “funcțiile” dorite sau care se simțeau cu “musca pe căciulă” întrucât aveau legături strânse cu partidele politice) pentru decredibilizarea acestui Consiliu al Românilor de Pretutindeni. Aceste presiuni au fost desigur preluate cu mare plăcere și de o anumită parte a presei românești din diaspora, în special de cei care consideră că scandalul este mai important decât efortul de a construi ceva util și sustenabil în diaspora.

Cei de bună credință din Consiliul Românilor de Pretutindeni au avut sute de ore de discuții online, și-au alocat resurse personale pentru ca acest Consiliu să își câștige rolul prevăzut de Lege. S-au organizat numeroase discuții cu reprezentanții Guvernului României, instituție ce conform aceleași legi are OBLIGAȚIA să ofere Secretariatul tehnic Consiliului. Aceste discuții au rămas doar simple discuții iar suportul tehnic a rămas doar o idee pe o hârtie.

Încă de la primele discuții în cadrul Consiliului Românilor de Pretutindeni s-a declarat prioritară stabilirea unei noi metodologii pentru următorul congres, o metodologie care să asigure o reprezentativitate corectă și extinsă în toate țările unde există comunități de români. Acest lucru a fost clar stipulat în Statutul Consiliului:

• elaborarea metodologiei organizării Congresului Românilor de Pretutindeni într-o manieră care să asigure o bună reprezentativitate geografică dar și reprezentare echidistantă a asociațiilor, organizațiilor sau persoanelor fizice.

Din păcate Comisiile de specialitate din Parlamentul României au ignorat până în prezent toată această muncă și au inventat o metodologie proprie total neadecvată, metodologie ce în prezent zace undeva între Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării de la Camera Deputaților și Comisia pentru românii de pretutindeni de la Senat.

Considerăm că rolul Parlamentului României, așa cum este el specificat în Legea 299 articolul 8 este de a organiza Congresul Românilor de Pretutindeni strict din punct de vedere administrativ, nicidecum prin impunerea unei metodologii. Românii din diaspora sunt cei care trebuie să își decidă singuri metodele prin care își desemnează delegații la congres.

Mai mult decât atât domnii deputați și senatori care fac parte din aceste comisii pentru românii de pretutindeni au declarat public că ei doresc să “controleze” acest Consiliu, să primească rapoarte de activitate de la membrii Consiliului Românilor de Pretutindeni și au preferat să dea crezare scandalurilor din “presă” în loc să accepte un dialog deschis cu reprezentanții Consiliului. Întâlnirile dintre membrii Cosiliului și politicienii români au rămas la stadiul de discuții fără finalitate și fără ca propunerile venite dinspre Consiliul Românilor de Pretutindeni să fie luate în vreun fel în seamă.

În data de 7 noiembrie 2017 CRP a organizat la Parlamentul European evenimentul “Diaspora românească în Uniunea Europeană”- eveniment apolitic la care au fost invitați TOȚI reprezentanții instituțiilor din România ce lucrează cu românii din diaspora. Desfășurarea acestui eveniment a dovedit încă o dată, dacă mai era necesar, că problemele diasporei sunt folosite doar pentru a câștiga capital politic și că eforturile ce se fac pentru rezolvarea acestora sunt la stadiul de simple declarații sau cel mult sunt infime comparativ cu magnitudinea acestor probleme.

Ținând cont de această situație și de nevoia imensă ca diaspora românească să fie ascultată de autoritățile din România, de existența unui dialog corect și de pe poziții de egalitate între reprezentații apolitici ai diasporei și instituțiile din România, un dialog instituționalizat prin intermediul Consiliului Românilor de Pretutindeni așa cum prevede Legea 299 / 2007:
Solicităm de urgență Parlamentului României să respecte Legea 299/2007 și să organizeze de URGENȚĂ Congresul Românilor de Pretutindeni conform metodologiei propuse de actualul Consiliu al Românilor de Pretutindeni.
Solicităm Ministerului Românilor de Pretutindeni să își îndeplinească obligația prevăzută în Legea 299/2007 în ceea ce privește asigurarea Secratariatului tehnic pentru Congres cât și pentru viitorul Consiliu al Românilor de Pretutindeni.
Solicităm tuturor românilor din diaspora să pună presiune, pe orice cale legală, asupra autorităților din România pentru ca vocea noastră, a celor neaserviți politic din diaspora, să fie ascultată.
Semnează Membrii Consiliului Românilor de Pretutindeni:
1. Gabriela Simona BUJDEI – Austria
2. Plamka RADOSLAVOVA – Bulgaria
3. Cornel RADU-LOGHIN — Belgia
4. Dumitru CHIHAIA — Belgia
5. Dorin FLEȘERIIU – Belgia
6. Niculița GHIȚA – Grecia
7. Ana- Maria CUCIUREANU – Grecia
8. Giani Cătălin HUCI – Italia
9. Marius CARAMAN – Italia
10. Marius LIVANU – Italia
11. Iulian MANTA – Italia
12. Viorela Alina CHIRIAC – Italia
13. Rareș-Mihai NICULA – Irlanda
14. Marius MAROȘAN – Irlanda
15. Carmen COPOLOVICI – Israel
16. Ilie SACHTER – Israel
17. Nicolay PLUSKHIS – Kazakhstan
18. Cristina IRIMIE – Marea Britanie
19. Mirel Gheorghe PRISACARU – Marea Britanie
20. Niculina SAROZ – Spania
21. Manuel Gabriel PĂDURARU IONETE – Spania
22. Daniela-Ramona ENE – Spania
23. Jon SAREGA – Statele Unite ale Americii
24. Iurie LEVCIC – Ucraina

13 DECEMBRIE 2017
NOTĂ: La data de 12 decembrie 2017 s-a depus o sesizare în acest sens la Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului României, la comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor tării din Camera Deputaților, la Comisia pentru românii de pretutindeni din Senat, la Președenția României și la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Avem decretul semnat de Presedintele Klaus Iohanis pentru Consulat General al Romaniei la Manchester din septembrie 2015

Azi Bugetul MAE pentru 2018, a fost aprobat de comisiile de buget-finanțe, Consulatul de la Londra trebuie si el mutat la un spatiu mai mare unde sa deserveasxa miile de romani care ii calca pragul zilnic.

Comisiile reunite pentru buget-finanțe ale Parlamentului au aprobat joi bugetul Ministerului Afacerilor Externe pentru anul 2018, în forma propusă de Guvern.

În 2018, MAE are 944,1 milioane de lei credite bugetare (majorare cu 21,86% față de 2017) și 1.033,1 milioane de lei — credite de angajament. În bugetul MAE sunt prevăzute credite de angajament pentru încheierea de contracte destinate pregătirii exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene în anul 2019, în sumă totală de aproximativ 195 milioane de lei.

„Bugetul MAE e cheltuit în proporție de 70% pentru misiunile din străinătate, pentru plata în valută. De aceea, orice modificare a cursului valutar din punctul nostru de vedere, dacă nu crește crește leul față de euro, vom fi afectați negativ. Vedem cum ne descurcăm și probabil vom avea nevoie de sprijinul dumneavoastră la o eventuală rectificare pentru anumite cheltuieli care sunt mai puțin acoperite. Bugetul asigură funcționarea sistemului nostru, inclusiv activitățile ministrului delegat pentru afaceri europene”, a spus ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, joi, la dezbaterea bugetului MAE în Comisiile reunite de buget-finanțe.

Cazul româncei și al celor doi copii găsiți în Lamezia -Terme : o prioritate a MRP

În vederea acordării de sprijin imediat victimei cetățean român și celor doi copii, găsiți în condiții inumane, în Italia, în localitatea Lamezia-Terme, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) a activat grupul interministerial din care fac parte toate instituțiile de resort din România (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane).

Totodată, ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, l-a chemat de urgență pe Ambasadorul Italiei în România, pentru a discuta despre complexitatea cazului și pentru a colabora îndeaproape pentru identificarea de soluții urgente și rapide pentru astfel situații.

MRP consideră acest caz o prioritate și menține în permanență legătura cu autoritățile locale.

Cazul româncei și al celor doi copii găsiți în Lamezia -Terme : o prioritate a MRP